Pe măsură ce iarna amorțește sălbăticia, țestoasele hibernează în adăposturile lor, protejate de frig și de amenințările exterioare. Dar ce se întâmplă cu ele în această perioadă? Unde se simt mai în siguranță și când ne putem aștepta să se trezească?

În satul Banya, nu departe de Nesebar, stațiunea de la Marea Neagră, se află singurul centru de salvare a țestoaselor din Bulgaria - Gea Chelonia - un cămin confortabil pentru mai mult de 200 dintre aceste reptile cu picioare lente. Cea mai bătrână locuitoare este o femelă de 75 de ani (Testudo graeca). Ei îi spun Nana, chiar dacă ea încă depune ouă și are vârsta medie a „țestoaselor” - membrii acestei specii trăiesc peste 120 de ani. Cea mai bătrână țestoasă din lume, Jonathan, are 190 de ani și trăiește pe insula Sf. Helena din Seychelles.

Nana și „surorile” ei de la centrul de salvare sunt adăpostite într-o curte spațioasă cu zone însorite și umbroase, adăposturi, căsuțe și bazine cu apă - un adevărat „complex rezidențial” pentru aceste reptile adorabile.

Există, de asemenea, un spital specializat unde țestoasele rănite din întreaga Bulgarie primesc îngrijiri medicale și rămân pentru tratament înainte de a fi eliberate înapoi în sălbăticie - aflăm de la Iva Lalovska, managerul centrului.

”Din 2007, acest centru este dedicat ajutorării țestoaselor aflate în dificultate. Acestea sunt animale sălbatice, dar de foarte multe ori se află într-un mediu uman și atunci când au nevoie de ajutor, să spunem că sunt rănite sau găsite în dificultate sau în locuri neobișnuite, sunt aduse la centrul nostru. Noi le ajutăm și apoi le eliberăm. În timp ce sunt la noi, își pot depune ouăle, care eclozează în pui de țestoasă. Dacă aceștia sunt sănătoși, îi eliberăm în sălbăticie.

Bulgaria este una dintre puținele țări din Europa în care mai pot fi găsite țestoase. Există două specii pe cale de dispariție - țestoasa cu spinare (Testudo graeca) și țestoasa lui Hermann (Testudo hermanni). Cele mai multe dintre ele trăiesc în Rodopi Orientali, dar și în sud-vestul Bulgariei - de-a lungul râului Struma. Le vedem și în alte părți ale țării”, adaugă Iva Lalovska:

”Toate speciile din țara noastră, atât cele acvatice, cât și cele terestre, sunt pe cale de dispariție și se află sub diferite grade de protecție. În general, oamenii nu au voie să le prindă, să le atingă ouăle sau cuiburile, să le mute sau să interfereze în vreun fel cu viața lor. Deoarece sunt lente, acestea sunt cele mai frecvente victime ale accidentelor rutiere, dar suferă și din cauza maltratării de către persoanele care le țin ca animale de companie. Primim în mod regulat țestoase care suferă de rahitism pentru că au fost ținute perioade lungi fără lumină solară sau hrană adecvată. De asemenea, ele sunt adesea victime ale câinilor, ale utilajelor agricole, ale incendiilor etc.”.

Centrul de salvare lucrează activ cu copiii prin taberele sale anuale de vară. Copiii învață lucruri interesante despre viața țestoaselor și ajută la eliberarea lor înapoi în sălbăticie. Țestoasele care nu pot fi eliberatepot fi adoptate.

De asemenea, echipa organizează tururi în jurul satului pentru vizitatorii care doresc să exploreze natura și să vadă aceste creaturi blânde în habitatul lor natural. Dar acum este încă iarnă, iar Nana și prietenii ei hibernează, așteptând ca aprilie să le trezească pentru un nou ciclu de viață și aventură.

Fotografii: Centrul de salvare Gea Chelonia